Despre copiatori și individualitate
Mă confrunt de ceva vreme cu fenomenul urât de a-mi fi imitate sau copiate broderiile pe care le fac. Fenomen cu care sunt sigură că și mulți dintre voi, cei care creați ceva, orice fel de creaţie ar fi sau care sunteți cumva apreciați de cei din jur pentru lucrurile pe care le faceți, sigur v-ați mai confruntat.
M-am tot gândit dacă să îmi pierd timpul cu acest subiect dar, după ce ultima persoana și-a făcut jumătate din produse după broderiile mele și se laudă că poate face orice după orice poză, am zis că e timpul să pun punctul pe „i”.
Evident că atunci când faci ceva diferit, mai frumos și poate că și interesant, mereu vor exista oameni care vor dori să facă să funcționeze și pentru ei același lucru, crezând că au descoperit rețeta „succesului”.
Am ales să scriu despre acest subiect, întrucât nu se prea vorbește despre el, iar cei care sunt copiați de cele mai multe ori aleg să nu spună nimic de teamă că vor fi judecați că se cred speciali sau unici.
Nu am o problemă cu cei care se inspiră, este normal să o faci pentru a știi ce concurență ai, pentru a încerca să evoluezi, dar este o foarte mare diferență în a te „inspira” și a „copia” arta cuiva. Ca să nu mai vorbesc despre faptul că orice artist are drepturi de autor asupra creațiilor sale, ce sunt apărate atât de legea națională cât și de cea internațională, și care se pot demonstra în instanță, atestând faptul că el este autorul și creatorul unic și inițial al acelui lucru.
Consider că cei care copiază sunt lipsiți de autenticitate, o calitate cu care suntem cu toții înzestrați și pe care am putea fiecare în parte să ne-o șlefuim ca să fim mai speciali, fiecare în felul nostru.

Mereu am încurajat partea creativă din fiecare. Eu apreciez artiștii și mă bucur să văd cum reușește fiecare prin unicitatea lui să se exprime, în concordanță cu ceea ce simte și ceea ce este el. În schimb, cei care copiază nu vor transmite niciodată o emoție, deoarece ei doar imită, pentru a face un ban în plus, pentru o reușită trecătoare, pentru imagine, dar ei nu rezonează sincer cu creația lor. Niciodată nu vor avea un stil închegat, fiindcă nu poți înțelege care este următorul pas în ceva ce nu ai conceput tu și nu îți aparține și mereu vor fi cu un pas în urmă și nu vor putea evolua.
Ceea ce mă întristează este faptul că, în ultima perioadă, s-a ajuns ca lumea să considere copiatul sau preluatul de idei, de pe Pinterest, Instagram sau alte platforme, ca fiind ceva normal. Ca și cum ai acolo o bază de date de creativitate pe care, dacă ai capacitatea să o reproduci, nu e nici o problemă să o copiezi.
Foarte greșit! Nimic din ce nu ai creat tu și nu e munca ta, nu îți aparține, și te minți singur când te bucuri de laude pe ceva ce nu ai gândit și făcut tu. În spatele fiecărui lucru interesant este un om, un artist care a muncit, care a făcut zeci de experimente până să ajungă la ideea finală, pe care tu o poți face doar tehnic. Dar ideile sunt mult mai importante decât cred unii, ideile sunt cele care au inovat orice domeniu.
Și ce e și mai deranjant e că, atunci când îi confrunți, copiatorii se supără că le atragi atenția și au scuze de genul:
„Am crezut că nu te deranjează că mă inspir de la tine, eu te apreciez…” (mdaa, văd că mă apreciezi atât de tare încât îmi furi munca); sau:
„Tu ai atâtea comenzi, ce dacă fac și eu câțiva bani, niciodată nu voi avea la fel de multe comenzi ca și tine.” (evident nu vei avea, deoarece atunci când copiezi ești mereu cu un pas în urmă).

Vreau să menționez clar pentru cei care „nu știau” până acum:
Drepturile de autor sunt pentru orice creație de artă, fie că sunt broderii, muzică, fotografie, versuri, etc. Nu trebuie să îmi înregistrez broderia sau tabloul la OSIM ca să îmi aparțină definitiv și legal sau ca să îți demonstrez că îmi aparține. Nu ai dreptul să folosești aceste producții artistice fără autorizația scrisă a artistului, mai ales în scopuri comerciale. Iar creațiile mele, absolut toate broderiile mele, sunt create după desenele proprii, pictate sau desenate de mine, pe care evident le am în original pentru a putea demonstra autenticitatea broderiilor.
Plus că oricine mă cunoaște știe că eu niciodată nu accept o comandă dacă cineva îmi trimite o broderie de la un alt artist ca să o reproduc. Mereu spun că eu creez doar în stilul meu și cu interpretarea proprie.


Am făcut acest text lung pentru că vreau cumva să iau apărarea artiștilor, dar și să le spun celor care sunt mai puțin inspirați să înțeleagă că nu copiatul este calea. Niciodată nu ai cum să fii mulțumit de tine pe ceva ce nu îți aparține, chiar și când primești o laudă, pentru că, de fapt, ea nu este pentru tine.
Ar trebui ca oamenii să creadă mai mult în ei și în potențialul lor. Fiecare poate să aducă ceva nou, să fie bun sau foarte bun la ceva, dar încearcă să te cunoști mai bine, să te accepți și să fii corect față de tine și ceilalți.
Iar copiatul este egal Furt și ar trebui ca noi, artiștii, să ne apărăm mai mult ideile și munca.
Vă pup și vă urez seară faină! Aveți grijă de voi, de eforturile voastre și să nu vă fie jenă să semnalați nesimțirea unora. 






